Cultură şi învăţământ

Învăţământ
Şcoala din Lipăneşti, denumită Şcoala Eroilor, a fost construită din fondurile statului şi cu ajutorul cetăţenilor în memoria celor căzuţi pe front în primul război mondial. Înainte de finalizarea acestei construcţii, copii din satul Sipotu şi Lipăneşti se duceau la şcoala din comună Boldeşti parcurgând o distanţă de peste 4 km, însă nici aici nu era o şcoală anume construită, ei învăţau într-o sală de clasa insalubra cu preotul din sat. Copii din Lipăneşti au învăţat carte şi în hanul lui Mizileanu, unde se găseşte în prezent proprietatea lui Gheroghe Vasilescu. Dar odată cu finalizarea construcţiei localului Primăriei s-au anexat aici o sală de clasă de dimensiuni reduse şi două cămăruţe servind ca locuinţă pentru învăţător. Aici au învăţat copii până în anul 1927.
La început, la şcoala Lipăneşti a activat un număr de patru cadre didactice, mai târziu au fost 19 cadre didactice, iar în prezent 18 cadre didactice.
Această şcoală, deşi avea cinci săli de clasă, nu a putut satisface nevoile mereu crescânde ale desfăşurării învăţământului primar şi general, astfel că lipăneştenii au hotărât într-o adunare generală din toamna anului 1964 să se construiască şi la această şcoală încă patru săli de clasă. Acest proiect a fost realizat între anii 1965-1967. În anul 1967 Şcoala Eroilor a fost dotată cu mobilier nou, materiale didactice şi aparatură necesare desfăşurării unei bune activităţi instructiv-educative.În anul 2008 Primarul comunei a luat decizia că în şcoala să fie instalate 2 centrale termice ,construirea unui grup sanitar modern, iar în anul 2009 toate geamurile au fost schimbate cu geamuri termopan, pentru a asigura condiţii optime elevilor.
Datorită evenimentelor petrecute în incinta şcolii, în perioada primului război mondial, Consiliul Local la propunerea primarului în exerciţiu , a hotărât să se ridice un monument dedicat eroilor constituind un omagiu adus eroilor căzuţi pe front în primul război mondial de către primul om al comunei şi tot datorită acestor evenimente şcoala a căpătat numele de ŞCOALA EROILOR.
Şcoala Zamfira a fost ridicată cu resurse locale de către Spirea Sorescu, fost prefect al judeţului Prahova până în anul 1933. înainte de construcţia acestei şcoli, neavând un local propriu de şcoală, copii din Zamfira şi Satu-Nou care aveau dorinţa să înveţe carte mergeau la şcoala din comuna Măgurele, parcurgând o distanţă de 6-7 km, iar mai târziu, o perioadă bună de timp au învăţat în sălile anexate la localul Primăriei, până să fie gata construcţia şcolii Zamfira.
La început, scoala Zamfira avea în componenţă doar două clase, urmând ca în anul 1964 să se îmbogăţească inventarul acestei şcoli cu încă trei săli de clasă, sala de lectură, cancelarie, camera pentru material didactic, biblioteca şi un laborator de fizică, chimie şi biologie.
În prezent totalul sălilor de clasă este de cinci clase dotate în parte cu mobilier nou, cu materiale didactice şi aparatură corespunzătoare desfăşurării unei bune activităţi şcolare. Aici activează 10 cadre didactice.
În comună funcţionează două grădiniţe, una la Lipăneşti construită în jurul anului 1980 în care activează patru educatoare. Construcţia are în componenţă două săli de clasă, două săli pentru garderoba, două holuri, două încăperi cu câte două grupuri sanitare moderne. Clădirea este construită cu un nivel, modernizată după 1996. În curte se află spaţii de joacă pentru copii dotate în acest scop. La această grădiniţă activează trei educatoare.
Menţionăm că până la primul război mondial, numărul copiilor care frecventa şcoala reprezenta un procent scăzut din numărul copiilor de vârsta şcolară. Acest procent a crescut după război, iar în timpul crizei economice din anii 1929-1933 frecvenţa era slabă. În prezent frecvenţele copiilor la şcoală este de sută la sută, cu toate că în comună sunt multe famili de rromi care în comparaţie cu alte comune au o frecvenţă destul de bună, ba chiar unii dintre ei au reuşit să urmeze studii superioare.
Pentru ca procesul de învăţământ să se desfăşoare în bune condiţii, conducerea administraţiei publice locale, care se afla în fruntea comunei din anul 1996, a făcut eforturi mari împreună cu consiliul local, printr-o bună direcţionare a banilor şi investind cu eficienţă în scopul întreţinerii instituţiilor de învăţământ în bune condiţii de funcţionare modernizându-le şi înfrumuseţându-le.
 

Cultură
În anul 1949 a început construcţia Căminului Cultural din fondurile statului şi cu contribuţia cetăţenilor, lucrare ce se termină în anul 1956 şi care oferă locuitorilor din comună condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor cultural-educative. În cadrul acestei instituţii a funcţionat o formaţie de teatru de amatori care a obţinut o menţiune şi trei premii în finalele republicane de teatru, o brigadă artistică de agitaţie, o formaţie de dansuri populare, un grup vocal şi o orchestră de mandoline ce a luat premiul întâi la concursul judeţean al formaţiilor artistice de amatori; toate acestea au activat în perioada de până la Revoluţia din 1989.
După 1996, Căminul Cultural începe din nou să prindă viaţă având loc diverse activităţi cultural-educative, atât pentru copii cât şi pentru tinerii comunei. Trebuie menţionat că un rol important l-a avut conducera Administraţiei Publice Locale şi anume domnul primarul în exerciţiu, omul care a ştiut să răspundă favorabil tuturor cerinţelor făcând posibilă realizarea multor lucruri de importanţă pentru comună, fiind aproape de locuitori, lipsa banilor nu a fost un impediment. Voi enumera câteva din evenimentele culturale desfăşurate.
Un eveniment de o deosebită importantanţă culturală cât şi morală pentru locuitorii comunei Lipăneşti, care au dat dovadă de o mare credinţă în Dumnezeu şi multă sensibilitate faţă de semenii lor, a avut loc în luna decembrie 2000, care a constat într-un spectacol organizat la Căminul Cultural, de către directorul Căminului Cultural cu un sprijin deosebit atât din partea domnului primar de la aceea vreme cât şi din partea sponsorilor care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei Lipăneşti, oameni de mare valoare morală şi spirituală care au întins o mână de ajutor ori de câte ori a fost necesar. Este vorba de spectacolul de colinde intitulat" Din suflet pentru Suflet" dedicat copiilor de la şcoala specială cu handicap mintal din Vălenii de Munte, copii aflaţi în suferinţă şi care aveau nevoie de o rază de soare.
Copiii au fost aduşi la Lipăneşti cu autocarul, unde au fost primiţi cu multă căldură sufletească de locuitorii comunei care au avut prilejul să evolueze pe scena Căminului Cultural, fiind răsplătiţi pentru spectacolul dat de ei cu multe cadouri. În acest scop, un rol important l-au avut bisericile ortodoxe prin preoţii lor, care au ştiut să-şi îndrume enoriaşii spre fapte bune şi insuflându-le dorinţa de a face bine aproapelui. Putem spune că locuitorii acestei commune au "adoptat" "aceşti copii", ţinând legătură cu ei ori de câte ori a fost posibil. Locuitorii consideră că au o obligaţie morală faţă de aceste suflete nevinovate pentru care adună pachete cu alimente la biserică, de unde se încarcă în maşini şi sunt duse atât la casele de copii cât şi la azilele de bătrâni din apropiere. Faptele acestor oameni reprezintă pentru cei în nevoie o mare binecuvântare şi un exemplu în educaţia celor tineri.
În anul 2000, Primăria comunei Lipăneşti a fost invititată să participe la concursul organizat de Primăria Vălenii de Munte sub denumirea de "Festivalul Ţuicii", unde s-a obţinut o diplomă de excelenţă şi pentru prezentatoarea standului cu obiecte specifice localităţii.
Aici a fost expus tot ce avea comună mai frumos atât în domeniul artizanatului cât şi în domeniul agriculturii, activitatea a fost coordonată de bibliotecara comunei Mariana Patrascioiu care ţine şi loc de director Cămin Cultural.
Un fapt remarcabil şi de mare cinste pentru comuna Lipăneşti este acela că deşi concursul s-a ţinut la Vălenii de Munte, doi copii frumoşi şi isteţi de la Şcoala Zamfira, Andreea Pană şi Andrei Coman, îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale făcând parte din expoziţia din stand , au primit oficialităţile judeţului cu pâine şi sare, pâine pregătită de femei din Lipăneşti.
În fiecare an de 1 Iunie, Căminul Cultural şi Primăria au fost alături de copiii comunei organizând spectacole şi oferind cadouri tuturor copiilor de la şcoli şi grădiniţe cu ajutorul sponsorilor din comună.
În cadrul Căminului Cultural după anul 2000 a activat un ansamblu de dansuri populare şi solişti de muzică populară format din copii de la şcoli dar şi din tinerii comunei sub numele "Mugurelul" Lipăneşti care prin spectacole reuşite au adus veselie şi bună dispoziţie locuitorilor comunei. Tot în Căminul Cultural funcţionează o discotecă particulară unde tineretul din comună şi din alte localităţi îşi petrec sfârşitul de săptămâna într-o ambianţă plăcută. *
Acest ansamblu a funcţionat circa. un an de zile datorită reorganizării funcţionarii caminulului cultural acesta s-a desfiinţat, iar în anul 2004 mai exact în septembrie 2004 acest ansamblu a fost reînfiinţat sub coordonarea noului primar .Acest ansamblu reînfiinţat a fost organizat mult mai bine , pe trei categorii de vârsta:copii,tineri şi adulţi şi menţinându-se pe toată perioada ,oscilând între 40 şi 50 de membrii.
Membrul fondator al acestui ansamblu a fost dl. Matache Valentin locuitor al comunei Lipăneşti, a fost omul care a crezut în valoarea acestui ansamblu şi care le-a dat celor tineri o şansă , urmat de dl. Tudose Ion tot locuitor al comunei Lipăneşti un om cu mare suflet.
Ansabmlul Folcloric "Mugurelul" a participat dealungul anilor la diferite festivaluri atât în judeţ cât şi în afară judeţului , au fost invitaţi la diferite televiziuni atât locale cât şi naţionale, au participat la concursuri naţionale obţinând diferite medalii şi diplome ,a reprezentat comună Lipăneşti cu cinste şi a făcut ca numele comunei să fie recunoscut şi apreciat, dând dovadă de profesionalism.Noul primar ales în anul 2004 a demonstrat că a avut parte de o cultură aleasă atât din sânul familiei cât şi de pe băncile şcolii pentru că a luat parte la tot ce este frumos dar şi greu alături de acest ansamblu.
Biblioteca comunală funcţionează în incinta Căminului Cultural. În perioada de până la 1989, fondul de carte al bibliotecii a fost de 9837 volume, cu un număr de 827 cititori înscrişi. În anul 2000 biblioteca comunală deţinea un număr de 11187 volume, cititori 364. Datorită numărului mare de cărţi deteriorate şi uzate precum şi a pierderilor cauzate de cititori în anul 2003 fondul de carte a fost de 9035 volume, iar cititori înscrişi 560. În 2004 fondul de carte a fost de 9191 volume, iar cititori înscrişi 648, frecvenţa cititorilor a fost din ce în ce mai mare, în special datorită preţurilor ridicate la cărţile necesare elevilor. Persoanele care frecventează biblioteca sunt din toate categoriile de vârstă şi sociale datorită faptului că biblioteca are în dotare un fond destul de bun de carte, care acoperă aproape toate domeniile de activitate.
Preocuparea permanentă a consiliului local de a asigura condiţii bune de funcţionare, sprijinul pentru bună întreţinere a localului bibliotecii, pentru dotarea cu cărţi şi pentru sustţnrea acitivităţlor culturale a contribuit la aşezarea acestei instituţii la locul cuvenit printre celelalte instituţii de pe raza comunei Lipăneşti. Efortul educaţional atât al bibliotecii cât şi al Căminului Cultural s-a îndreptat spre oferirea unei funcţionalităţi maxime spre integrarea în viaţa cotidiană a comunei, astfel încât să ofere locuitorului lipăneştean certitudinea că acest loc îi aparţine şi îi este util. Aleşii locali ştiu că în comuna noastră calitatea vieţii implica şi calitatea cetăţeanului care trebuie să fie format şi continuu informat.
În anul 2000 a început construcţia unui Monument Istoric în faţa şcolii Lipăneşti fiind ridicat decât, iar în anul 2001l ucrarile au fost sistate .În anul 2005 noul primar a continuat ,urmând lucrările de placarea a monumentului şi montarea vulturului,iar în dată de 23 ianuarie 2005 a fost dezvelit MONUMENTUL EROILOR căzuţi în primul şi al doi-lea război mondial.
Începând cu anul 2006 în fiecare an în dată de 8 septembrie lipăneştenii îşi sărbătoresc "ZIUA COMUNEI LIPĂNEŞTI"

Ziua Comunei Lipăneşti s-a născut din dorinţa de aprofundare a tradiţiilor şi obiceiurilor .
Din documentele existente la Arhivele Statului şi alte instituţii abilitate în păstrarea documentelor vechi, nu s-a găsit prima atestare documentară ,iar Primarul şi Consiliul Local de la aceea vreme , în urma unor discuţii cu Părintele Arhimandrit Gavriil Stoica de la Sfânta Mănăstire Zamfira, au luat hotărârea de a se sărbătorii Ziua Comunei Lipăneşti în dată de 8 Septembrie , Naşterea Maicii Domnului ,prilej de mare sărbătoare pentru toţi creştinii ortodoxi şi totodată dorindu-ne să o avem şi ocrotitoare a comunei noastre.Comuna Lipăneşti , cu oameni liberi ,harnici şi cu minte sănătoasă , au avut din timpuri străvechi o viaţă spirituală bogată, au ştiut şi au reuşit să se dedice şi îndeletnicirilor , activităţilor şi pasiunilor menite să le bucure inima şi sufletul.Este meritoriu faptul că tradiţia unei bogate şi emoţionante vieţi spirituale continuă, ca o dovadă premotorie a filonului sănătos şi viguros existent în sânul comunităţii umane trăitoare pe pământul românesc, înscris în Geografia şi în Istoria neamului sub numele COMUNA LIPĂNEŞTI.
Timp de trei ediţii Comuna Lipăneşti , în data de 8 septembrie a fost îmbrăcată de sărbătoare , fiind chemaţi să participe toţi Fii Satului, atât cei din localitate cât şi cei care sunt departe de meleagurile natale. Tot atunci au fost sărbătoriţi şi locuitorii comunei care au împlinit în anul respectiv 50 de ani de la oficierea căsătoriei.Au avut loc concursuri sportive , concurs de aeromodele ,concurs de dansuri şi cântece populare etc.

Invitaţi de marcă la aceste trei ediţii au fost : Irina Loghin care s-a născut într-o localitate la 20 km de comuna noastră; regretatul interpret de muzică populară Ion Dolanescu , Maria Ciobanu, Fuego şi alţi interpreţi îndrăgiţi de public.Pentru ca festivalul să fie o reuşită organizatorii au închiriat: scena , instalaţie de sunet şi lumini,focuri de artificii,aranjamente din baloane precum şi produse promoţionale. Deşi comuna Lipăneşti nu are obiceiuri specifice localităţii , totuşi sătenii , tineri şi bătrâni au păstrat şi trăiesc obiceiurile poporurului român, adică : de Sfintele Sărbători de Paşte se încondeiază ouă ,se prepară gustări din carne de miel ,de Sfintele Sărbători de Crăciun tinerii şi copii pleacă la colindat cu : bună dimineaţa, capră,pluguşorul,sorcova ,atât prin localitate cât şi prin comunităţile învecinate.Clădirea Căminului cultural intra într-un proiect de reabilitare iar pentru început s-a amenajat un spaţiu de joacă pentru copii în curtea Căminului Cultural dotat cu diferite jocuri.